Rotunjoara

Glechoma hederacea 

(syn. Nepeta glechoma, Nepeta hederacea)

Familia: Lamiaceae

Genul: Glechoma

Specia: G. hederacea 

Denumiri în alte limbi: ground-ivy (engleză), Gundermann (germană), kerek/földi repkény, földi borostyán (maghiară), gléchome lierre terrestre (franceză). 

Fotografii ceva mai vechi (2011, 2012) și recente realizate în  Wellen (D) și Bettembourg (L).

Brusturele

Arctium lappa Syn. Lappa major

Familia: Asteraceae

Genul: Arctium 

Specia: A. lappa

Denumiri în alte limbi: greater burdock (engleză), Große Klette (germană), közönséges/nagy bojtorján (maghiară), grande bardane/ bardane officinale/bardane commune (franceză). 

 Bettembourg (L)

Păpădia

Taraxacum officinale

Familia: Asteraceae

Genul: Taraxacum

Specia: T. officinalis

Denumiri în alte limbi: dandelion (engleză), Gemeiner Löwenzahn (germană), gyermekláncfű/(pongyola) pitypang (maghiară), pissenlit/dent-de-lion (franceză).

Fotografii realizate în Wellen (D), Grevenmacher (L) și Luxembourg (L).

Ciufa

Cyperus esculentus

Familia: Cyperaceae

Genul: Cyperus

Specia: C. esculentus

Alte denumiri: iarba cu migdale.

Plantă erbacee perenă din flora spontană sau cultivată, de talie înaltă (poate atinge 90 cm), asemănătoare cu iarba.

Se cultivă pentru tuberculi.

Denumiri în alte limbi: yellow nutsedge/chufa sedge/tiger nut sedge (engleză), Erdmandel(gras)/Knöllchenzyperngras)/Tigernuss (germană),tigrismogyoró/földi mandula/mandulafű(maghiară), souchet comestible/souchet tubéreux/souchet sucré (franceză).

Klouschtergaart, Luxembourg

Pelinul negru

Artemisia vulgaris

Familia: Asteraceae

Genul: Artemisia

Specia: A. vulgaris

Denumiri populare: pelinariță, peliniță neagră, iarbă-bărboasă, vetricel, știr negru.^[1]

Pelinul negru  este o plantă erbacee perenă înaltă (poate atinge 2 m), tonică, cu gust amar.

Este prezent în toată Europa. Preferă solurile bogate în azot, crește la marginea drumului, pe terenuri arabile, la altitudini de până la 1600 de m și rezistă la temperaturi de -15 grade C.^[2]

Perioada de înflorire: iulie-septembrie.

Întrebuințări

Se folosește în medicina umană și veterinară.

Pe vremuri pelinul negru era folosit pentru frăgezirea cărnii de pasăre. Astăzi se folosește la condimentarea ei,  dar și a prăjiturilor (dulci sau sărate). 

În Japonia se folosește la diferite tipuri de daifuku, un produs de patiserie de origine chineză (caobing).^[2]
 
Atenție, planta este toxică. Se recomandă folosirea cu precauție.

Fapt divers 
Știați că numele  orașului ucrainean  Cernobîl/Tchernobyl (Чорнобиль), înseamnă, de fapt, pelin negru-Artemisia vulgaris? "Чорно" (tchorno)=negru și "биль" (bylj)=iarbă, buruiană, termen folosit adesea cu sensul de pelin  (la fel ca în limba poloneză bylica).^[2]

Denumiri în alte limbi: Mugwort (engleză), Beifuß/Gänsekraut (germană), Fekete üröm (maghiară), Armoise commune/Armoise citronnelle (franceză).

Kloushtergaart Luxembourg 

Surse:
1.https://ro.wikipedia.org/wiki/Nume_alternative_rom%C3%A2ne%C8%99ti_de_plante
2.https://fr.wikipedia.org/wiki/Artemisia_vulgaris 

Limba-mielului

Borago officinalis

Familia: Boraginaceae

Genul: Borago

Specia: B. officinalis

Plantă erbacee anuală, cu tulpină înaltă (poate atinge 60 de cm), ramificată, acoperită cu perișori albi, rigizi. Crește pe câmpii și prin lunci. Ca plantă decorativă, este nepretențioasă față de climă și sol.

Perioada de înflorire mai-august. Florile sunt mici, de culoare albastră (mai rar albe/roz), sub formă de stea. Florile atrag albinele și fluturii.

Se poate râspîndi cu ușurință prin semințe.

Pe vremuri se credea că limba-mielului poate vindeca tristețea. Inclusiv învățatul roman Plinius era convins că această plantă "aduce întotdeauna fericire". În cărțile despre ierburi din Evul Mediu, limba-mielului este apreciată ca plantă împotriva melancoliei.^[1]

Limba-mielului este o plantă comestibilă, frunzele și florile pot fi adăugate (crude sau preparate) la diferite salate de crudități sau sosuri; florile, extrem de plăcute ochiului, pot orna deserturile.

Fotografiile au fost făcute anul trecut (cu telefonul) în Parcul Sainte-Marie  (Grădină publică cu o suprafață de 7, 5 hectare) din Nancy-Franța. 

Denumiri în alte limbi: Borage, Starflower (engleză), Borretsch (germană), Borágó (maghiară), Bourrache (franceză).

Sursă:
1. Kothe, W. Hans-Lexikon der Kräuter, KOMET Verlag GmbH, Köln, ISBN 978-3-86941-072-2

Muștarul de câmp/sălbatic

Sinapis arvensis

Familia: Brassicaceae

Genul: Sinapis

Specia: S. arvensis

Denumirea științifică a genului, Sinapis, derivă din grecescul "sinapi" = "muștar", iar arvensis este adjectiv de origine latină, însemnând "de câmp".^[1]

Răcovina

Stellaria media

Familia: Caryophyllaceae

Genul: Stellaria

Specia: S.media

Este o plantă erbacee, târâtoare, cu flori mărunte, albe (de 6-10 mm). E foarte răspândită, o găsim aproape peste tot: pe câmpii, prin parcuri, păduri, în grădini (e o buruiană care dă bătăi de cap grădinarilor). 

Denumirea stellaria derivă din termenul latin "stella" (="stea"; stellar=în formă de stea) și se referă la forma florii, iar media = "mediu", "mijlociu". În termeni populari i se mai spune și rocoină.