Picanterie

Habanero chili

Capsicum chinense 

 

Wellen (D)

Arpagicul

Allium schoenoprasum

Familia: Amaryllidaceae

Genul: Allium

Specia: A. schoenoprasum

Plantă perenă, mică (10-30 cm), cu frunze tubulare, aromate și flori mov. Frunzele, asemănătoare cu cele ale usturoiului sălbatic (Allium vineale), au un gust fin de ceapă.

Perioada de înflorire: iunie-iulie.

Frunzele (de preferat proaspete) tocate mărunt se folosesc, ca și condiment, la diferite salate, supe, creme, paste, sosuri, tocane sau pentru decorarea mâncărurilor. Gustul arpagicului fiind foarte fin, nu se recomandă întrebuințarea împreună cu condimente cu arome dominante. De preferat ca frunzele să fie folosite nepreparate (prin fierbere sau prăjire se distruge gustul). 

Denumiri în alte limbi: chives (engleză), Schnittlauch/Graslauch (germană), metélőhagyma/snidling (maghiară), ciboulette (franceză).

Klouschtergaart Luxembourg

Pelinul negru

Artemisia vulgaris

Familia: Asteraceae

Genul: Artemisia

Specia: A. vulgaris

Denumiri populare: pelinariță, peliniță neagră, iarbă-bărboasă, vetricel, știr negru.^[1]

Pelinul negru  este o plantă erbacee perenă înaltă (poate atinge 2 m), tonică, cu gust amar.

Este prezent în toată Europa. Preferă solurile bogate în azot, crește la marginea drumului, pe terenuri arabile, la altitudini de până la 1600 de m și rezistă la temperaturi de -15 grade C.^[2]

Perioada de înflorire: iulie-septembrie.

Întrebuințări

Se folosește în medicina umană și veterinară.

Pe vremuri pelinul negru era folosit pentru frăgezirea cărnii de pasăre. Astăzi se folosește la condimentarea ei,  dar și a prăjiturilor (dulci sau sărate). 

În Japonia se folosește la diferite tipuri de daifuku, un produs de patiserie de origine chineză (caobing).^[2]
 
Atenție, planta este toxică. Se recomandă folosirea cu precauție.

Fapt divers 
Știați că numele  orașului ucrainean  Cernobîl/Tchernobyl (Чорнобиль), înseamnă, de fapt, pelin negru-Artemisia vulgaris? "Чорно" (tchorno)=negru și "биль" (bylj)=iarbă, buruiană, termen folosit adesea cu sensul de pelin  (la fel ca în limba poloneză bylica).^[2]

Denumiri în alte limbi: Mugwort (engleză), Beifuß/Gänsekraut (germană), Fekete üröm (maghiară), Armoise commune/Armoise citronnelle (franceză).

Kloushtergaart Luxembourg 

Surse:
1.https://ro.wikipedia.org/wiki/Nume_alternative_rom%C3%A2ne%C8%99ti_de_plante
2.https://fr.wikipedia.org/wiki/Artemisia_vulgaris 

Busuiocul

Ocimum basilicum

Familia: Lamiaceae
Genul: Ocimum

Busuiocul este o plantă aromatică ce foarte rar îmi lipsește din bucătărie. De cele mai multe ori stă cuminte în ghiveci, la fereastră (are rol de plantă decorativă cum îmi place să glumesc) sau -foarte rar- în cutia de plastic, în frigider (atunci când nu găsesc altfel).

Epitetul specific, basil, este de origine greacă, "βασιλεύς" (basileus), însemnând "rege".^[1] În limba germană planta se mai numește și Regele ierburilor (Königskraut).

Salvia

Salvia officinalis

Familia: Lamiaceae

Genul: Salvia

Specia: S. officinalis

Denumirea botanică a genului, Salvia, este de proveniență latină: "salvus" înseamnă "însănătoșire" în traducere.^[1]

Este o plantă de cultură. (În Germania și Luxemburg planta se vinde la ghiveci în Supermarketuri sau magazine cu produse Bio.) 

Cresonul

Lepidium sativum

Este o plantă erbacee cunoscută și sub denumirea de hreniță. Se cultivă pentru frunzele fragede, care se folesesc ca salate sau condiment.

Germeni de creson dintr-un supermarket. Bio, natürlich (cât de bio sunt în realitate, nu știu; prețul, cu siguranță, mai...piperat): 

Denumiri în alte limbi: Garden cress (engleză), Gartenkresse/Pfefferkraut (germană), Kerti zsázsa (maghiară), Cresson alénois  (franceză)