Vioreaua

Scilla bifolia

Familia: Asparagaceae

Genul: Scilla

Specia: S. bifolia   

Denumirea științifică a genului, scilla, derivă din cuvântul grecesc σκίλλα [skilla] (latinizat), însemnând "separare, despicare" (referire la formarea frunzelor), iar epitetul specific de origine latină, bifolia, înseamnă cu "două frunze".^[1] 

Genul cuprinde, într-un sens mai larg, între 50 și 90 de specii.^[2] 

Vioreaua este o plantă perenă bulboasă, cu o înălțime de 10-25cm. Face parte, alături de ghiocei și toporași, din categoria florilor de primăvară timpurie. 

Florile  mici, aplecate, cu un diametru de aproximativ 1cm, de culoare albastră-violacee (mai rar albă sau roz), sub forma unor clopoței, au 6 petale și 6 stamine. Perioada de înflorire: începutul lunii martie-aprilie.

Vioreaua este întâlnită atât în flora spontană (în pădurile de foioase, tufărișuri), cât și ca plantă cultivată. Este o floare ornamentală îndrăgită, nepretențioasă, care arată foarte bine printre alte plante perene.

Viorelele de pădure sunt protejate în Germania.^[3] 

O altă specie preferată de grădinari e Scilla siberica-vioreaua de Siberia:

 

Covorașe albastre de viorele-fotografii făcute în parcul din Luxemburg, cu ceva timp în urmă:

Atenție, planta este toxică (în special bulbul și semințele) și iritantă! 

Denumiri în alte limbi: Scilla/Alpine squill/Two-leaved squill/Twin leaf squill/Early spring squill (engleză), (Zweiblättrige) Blausterne/Sternhyazinthe/Zweiblättrige Meerzwiebel (Trivialname "Szilla"), tavaszi csillagvirág (maghiară), Scille à deux feuilles/Étoile bleue (franceză).

Bibliografie:

1.http://kurtbischofberger.ch/wp-content/uploads/2013/08/Lexikon-der-Giftpflanzen.pdf
2. http://de.wikipedia.org/wiki/Blausterne
3.http://de.wikipedia.org/wiki/Zweibl%C3%A4ttriger_Blaustern