Iarba mare

Inula helenium

Familia: Asteraceae

Genul: Inula

Specia: I. helenium

Denumiri populare: alaut, aman, bruscalău, holman, iarba neagră, ochiul-boului, omac, omag, lacrimile Elenei, smântânica.^[1]

Este o plantă perenă, erbacee, cu o înălțime de  40-150 cm, cu  flori galbene, care pot atinge 7 cm în diametru. Crește în zonele de deal și munte, prin fânețe, la  margini de pădure, pe malurile pârâielor.

Perioada de înflorire: mai-septembrie. 

În Germania se întâlnește mai rar în flora spontană, ea fiind cultivată ca plantă decorativă.^[2]

Fotografiile au fost făcute în Munții Apuseni-România.

Ca plantă medicinală, este recomandată  pentru tratarea diferitelor afecțiuni. 
Pentru informații despre tratamente naturale cu iarba mare vă recomand și acest articol.

Uleiul obținut din rădăcina buruienii se folosește ca ingredient pentru bomboanele contra tusei, dar și la prepararea lichiorurilor de plante (Kräuterlikör).^[2]

Denumiri în alte limbi: Elecampane, Horse-heal (engleză), Echter Alant (germană), Őrménygyökér/örvénygyökér/ pompás peremizs (maghiară), Grande Aunée (franceză).

Bibliografie:
1. http://ro.wikipedia.org/wiki/Iarb%C4%83_mare
2. Bruno P. Kremer-Wildkräuter und Heilpflanzen, BLV Buchverlag GmbH & Co.KG München