marți, 9 iulie 2013

Ghiocelul bogat de vară

Leucojum aestivum

Plantă perenă bulboasă, de 30-50 cm, asemănătoare ghiocelului. Înflorește în aprilie-mai, înainte de lăcrămioare. Florile (mai multe pe o tijă),  având  forma unui clopoțel, sunt albe cu puncte verzi, au șase petale și sunt parfumate.


Denumirea botanică a genului, Leucojum,  derivă din cuvintele de origine greacă leukos=alb și ion=viorea (referire la mireasma discretă a florii)[1], iar epitetul specific, aestivum, este de origine latină și înseamnă de vară (deși este o plantă care înflorește primăvara târziu).

Alte denumiri ale plantei: ghiocei-mari, lușce, noduțe, omătuțe (reg.).[2]

Este o plantă nepretențioasă; poate fi cultivată în grădină, la umbra copacilor sau arbuștilor, de preferat în grup (aproximativ 15 bulbi). Preferă locurile însorite sau semiumbroase, solurile argiloase, bine drenate, cu umiditate medie.

Atenție, în ciuda gingășiei lor, aceste flori sunt toxice!

Denumiri în alte limbi: Summer Snowflake/Loddon Lily (engleză), Sommer Knotenblume (germană), Nyári tőzike (maghiară), Nivéole dété (franceză).



(Fotografiile sunt făcute la sfârșitul lunii aprilie 2013, într-un parc din Luxembourg.)

Bibliografie:



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu