Leucojum aestivum
Plantă perenă bulboasă, de 30-50 cm, asemănătoare ghiocelului. Înflorește în aprilie-mai, înainte de lăcrămioare. Florile (mai multe pe o tijă), având forma unui clopoțel, sunt albe cu puncte verzi, au șase petale și sunt parfumate.
Denumirea botanică a genului, Leucojum, derivă din cuvintele de origine greacă leukos=alb și ion=viorea (referire la mireasma discretă a florii)[1], iar epitetul specific, aestivum, este de origine latină și înseamnă de vară (deși este o plantă care înflorește primăvara târziu).
Alte denumiri ale plantei: ghiocei-mari, lușce, noduțe, omătuțe (reg.).[2]
Este
o plantă nepretențioasă; poate fi cultivată în grădină, la umbra
copacilor sau arbuștilor, de preferat în grup (aproximativ 15 bulbi). Preferă locurile însorite sau semiumbroase, solurile argiloase, bine drenate, cu umiditate medie.
Denumiri în alte limbi: Summer Snowflake/Loddon Lily (engleză), Sommer Knotenblume (germană), Nyári tőzike (maghiară), Nivéole d’été (franceză).
(Fotografiile sunt făcute la sfârșitul lunii aprilie 2013, într-un parc din Luxembourg.)
Bibliografie:
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu